Arhiva POS-DRU

PENTRU O COMUNICARE DIDACTICĂ MODERNĂ ŞI EFICIENTĂ

    Ne convine sau nu, lumea în care trăim este o lume în continuă mişcare, o mişcare din ce în ce mai accelerată şi mai cuprinzătoare. Celebrul viitorolog Alvin Toffler constata că omul zilelor noastre face faţă din ce în ce mai greu ritmului acestor transformări. În cei două mii de ani care au trecut de când Platon şi Aristotel îşi edificau sistemele lor de gândire filosofică şi
 ştiinţifică capacităţile intelectului uman nu au evoluat practic în mod semnificativ. Aristotel îşi permitea să sintetizeze în celebrul său „Organon” toate cunoştinţele ştiinţifice şi filosofice ale timpului său. Un mileniu şi jumătate mai târziu Francis Bacon s-a încumetat şi el să scrie un „Noul Organon” deşi în timpul care îl despărţea de marele Stagirit omenirea făcuse totuşi progrese notabile. Astăzi, la un asemenea demers temerar nu se poate aventura decât, poate, un consorţiu de academii dintre cele mai serioase şi mai bine dotate atât financiar cât şi ca resurse umane.
      Să ne lăsăm copleşiţi de mulţimea informaţiilor care ne bombardează zilnic şi să ne declarăm neputincioşi în a ne adapta la tumultul vieţii moderne? Sau să ne mulţumim să „ciugulim” ceea ce ne este mai la îndemână şi mai „digerabil” cu riscul evident de a aluneca în superficialitate şi în derizoriu? Ne confruntăm aici cu sofismul falsei dileme, pentru că aceste două variante nu epuizează plaja opţiunilor noastre. Există cel puţin încă o variantă care are valoarea unui imperativ: să ne modificăm radical viziunea despre ceea ce înseamnă comunicare şi învăţare la începutul mileniului XXI.
     Această schimbare de optică şi de atitudine nu este deloc lejeră şi nu se poate realiza peste noapte. Avem de dus o grea bătălie cu rutina, cu tradiţia, nu în ultimul rând cu propria noastră comoditate. Mulţi dintre noi suntem tributari şi unor obişnuinţe care s-au consolidat în ani de activitate la catedră, ba, mai mult, dacă această activitate a fost încununată şi de unele succese suntem tentaţi să credem că nu trebuie să schimbăm nimic din maniera noastră de lucru. Nu este mai puţin adevărat că şi un torent de schimbări care vin una după alta şi care adesea au un caracter contradictoriu trebuie considerat cu oarecare reticenţă. Însă dincolo de aceste reticenţe trebuie să ne obişnuim cu ideea că nu putem rămâne cramponaţi de aceleaşi strategii şi tehnici didactice cu care am fost obişnuiţi până acum. Volumul imens de informaţii acumulate, dinamismul extraordinar al mijloacelor de comunicare, deschiderea fără precedent a lumii în care trăim ne obligă să reconsiderăm întregul proces instructiv educativ şi în primul rând modalităţile de comunicare.
      Acest obiectiv general şi-l propune Proiectul „Formarea continuă a profesorilor de Limba Română în societatea cunoaşterii”. Cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013” proiectul vizează 5000 de cadre didactice din regiunile nord-vest şi nord-est ale României.
    Este un proiect centrat pe dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, prin oferirea de oportunităţi de formare în domeniul proiectării, implementării şi evaluării curriculum-ului naţional şi al instruirii diferenţiate.
 
Coordonatele care au determinat pregătirea şi implementarea acestui demers complex de formare sunt date de nevoia pregătirii cadrelor didactice în raport cu dezvoltările recente din ştiinţele educaţiei, pe de o parte, şi cu politicile şi instrumentele europene din domeniul limbilor şi implicaţiile acestora asupra didacticii limbii române, pe de altă parte.
      Formarea continuă a cadrelor didactice trebuie permanent armonizată cu tendinţele majore ale reformelor curriculum-ului, cu dezvoltările din domeniul psihologiei învăţării şi cu tehnologia informaţiei şi comunicării. Politicile educaţionale naţionale şi europene subliniază importanţa educaţiei de calitate pentru toţi, a relevanţei curriculum-ului din perspectivă individuală şi socială, a centrării activităţii didactice pe elev şi adecvării acesteia la nevoile fiecăruia.
      In contextul aplicării noilor programe de limba si literatura română, centrate pe formarea la elevi a competenţelor specifice, derivate din cele generale şi circumscrise celor opt competenţe-cheie prevăzute de Cadrul Comun European de Referinţă pentru Limbi, proiectul, prin activităţile de formare, are rolul de a-l orienta pe profesor în activitatea de predare-învăţare-evaluare. Formarea va viza elemente de psihologie a învăţării, curriculum, cât şi înţelegerea şi aplicarea prevederilor politicilor lingvistice în toate ţările din cadrul Uniunii Europene.
       Activităţile de formare vor susţine înţelegerea faptului că limba si literatura româna în învăţământul preuniversitar trebuie predată şi însuşită ca o disciplină de cultură generală, al cărei studiu nu are ca finalitate specializarea filologică a elevilor, ci construirea competenţei de comunicare şi a competenţei culturale. Prin aplicarea noilor programe, profesorii trebuie să aibă în vedere monitorizarea progresului elevilor în privinţa construirii competenţei lor culturale, care asigură conştientizarea particularităţilor identităţii proprii, în raport cu identitatea naţională. Printr-un program de formare continuă modern, proiectul contribuie la dezvoltarea competenţelor pedagogice şi de didactica Limbii Române.
      Valoarea adăugată a proiectului constă în:
  • relevanţa conţinutului formării, dezvoltat în raport cu tendinţele actuale din ştiinţele educaţiei şi din domeniul limbilor;
  • adecvarea metodologiei de formare la particularităţilor cursanţilor, cu accent pe valorificarea experienţei acestora, pe schimbul de idei şi transferul de bune practici;
  • flexibilitate din punct de vedere al gestionării timpului, îmbinând activităţile faţă-în-faţă cu cele facilitate de mediile virtuale de învăţare;
  • îmbinarea elementelor teoretice cu activităţile practice.
Proiectul îşi propune să răspundă şi doleanţei cadrelor didactice de a urma cursuri de perfecţionare fără a fi obligaţi să facă deplasări costisitoare în centrele universitare, pregătirea urmând a se desfăşura în 11 centre aflate pe teritoriul judeţului Botoşani.
 
 Prof. Ştefan Başno
 Expert în comunicare